top of page
  • Facebook
  • Twitter
  • Pinterest
  • Instagram
  • LinkedIn
  • YouTube

O alimentație nesănătoasă - risc crescut de hipertensiune!

Actualizată în: 8 dec. 2022

Sănătatea fizică și psihică bună este una dintre însușirile de bază ale unei vieți de calitate. Categoric, sănătatea este pentru majoritatea oamenilor cel mai prețios atribut pe care îl poate poseda o persoană și totodată este și cel mai râvnit. Dar nici nu-ți vine să crezi că atunci când ai o alimentație nesănătoasă, ai risc crescut de hipertensiune!

În anumite situații, fără sănătate, orice activitate simplă poate solicita un efort extrem și chiar se poate transforma într-o imposibilitate. În cazul tensiunii sanguine crescute persoana afectată nu poate efectua același efort fizic și nici nu se poate expune pe perioade lungi la soare ca și omul sănătos fără afectare cardiovasculară.

Hipertensiunea arterială este cea mai frecventă boală cardiovasculară caracterizată de valori ale tensiunii arteriale ce depășesc limita superioară a normalului 140 mmHg pentru tensiunea arterială sistolică și 85 mmHg pentru tensiunea arterială diastolică. Totuși, să nu uităm că valorile optime sunt chiar mai joase: 130 / 80 mmHg.

În acest articol vei afla de ce alimentația nesănătoasă are o contribuție importantă în apariția HA, respectiv o alimentație sănătoasă aduce sprijin hotărâtor în tratamentul HA. Iar la final vei beneficia de 2 soluții practice cu efecte remarcabile asupra normalizării tensiunii arteriale.

Ce spun statisticile despre prevalența hipertensiunii

Statisticile și studiile efectuate în anii 2000-2018 în România arată că un consum excesiv de alimente bogate în sare, zahăr sau grăsimi este una dintre principalele cauze ale creșterii hipertensiunii arteriale. În consecință, un regim alimentar nesănătos este în strânsă corelație cu numărul crescut de cazuri de hipertensiune arterială.

Astfel, o mare parte din populația României care se prezintă în camera de gardă și raportează o stare generală alterată, investigațiile medicale constată din ce în ce mai des că acești pacienți se confruntă cu hipertensiune arterială (HA).

Hipertensiunea arterială este principalul factor de risc pentru deces şi disabilități la scară mondială.(1)

În ultimii 20 de ani, HA a atins dimensiuni epidemice. Proporţia populaţiei cu presiune arterială ridicată sau hipertensiune a crescut de la 600 milioane în 1980 la aproape 1 miliard în 2008 (2) și la 1,39 miliarde în 2010 (3). Iar previziunile nu sunt încurajatoare. Se estimează o creştere a numărului de persoane cu HA de până la 1,56 miliarde în anul 2025 (4).

Care sunt simptomele specifice apariției HA

Ca orice boală, și hipertensiunea arterială își face apariția pe nesimțite. Numai te trezești că, la un control de rutină, medicul cardiolog îți constată această afecțiune. De altfel, HA este adesea numită „ucigașul tăcut” pentru că nu remarci nici un fel de simptom până nu apar complicații grave.

Un control de rutină, periodic (anual) este o acțiune fundamentală pentru a preîntâmpina episoadele agravante. Dar în special dacă te confrunți cu următoarele simptome:

  • Modificarea sau pierderea stării de conştienţă cum ar fi letargia;

  • Modificări ale stării mentale sau schimbări bruşte de comportament cum ar fi confuzie, delir, letargie, halucinaţii şi iluzii;

  • Vorbire neclară, deformată sau incapacitatea de a vorbi

  • Paralizie sau incapacitatea de a mişca o parte a corpului;

  • Epistaxis (sângerare nazală) care nu se opreşte în 5 minute;

  • Tahicardie (accelerarea ritmului cardiac);

  • Cefalee severă sau neobişnuită;

  • Modificări ale vederii;

  • Dureri în piept, senzaţie de constricţie sau presiune toracică, palpitaţii;

  • Ameţeală, amorţeală, slăbiciune.

Care sunt factorii ce te predispun la hipertensiune arterială

  • Alimentaţia (bogată în sare și în grăsimi – ultimele fiind implicate în mod direct în procesul de ateroscleroză);

  • Obezitatea;

  • Diabetul;

  • Consumul excesiv de alcool;

  • Stilul de viaţă sedentar;

  • Fumatul sau mestecatul tutunului,

  • Anxietatea şi stresul;

  • Vârsta – la vârstnici este frecventă hipertensiunea sistolică atunci când numai prima valoare a tensiunii este crescută (adică cea sistolică);

  • Istoricul familial de hipertensiune arterială;Sexul masculin;

Alimentația factorul primordial în prevenția și evoluția hipertensiunii arteriale

După cum ai remarcat alimentația este factorul primar. Este știut că orice exces de sare în alimentație crește rapid tensiunea arterială. În schimb excesul alimentar de grăsimi, în special a celor saturate și a colesterolului are o contribuție majoră în procesul aterosclerotic, adică favorizează depunerea lor pe artere și determinând astfel îngustarea lumenului acestora. Acesta este motivul pentru care atunci când ai o alimentație nesănătoasă ai risc crescut de hipertensiune arterială.

În strânsă legătură cu alimentația obezitatea și diabetul oferă suport hipertensiunii arteriale la orice vârstă.

Așadar, adoptarea unei alimentații sănătoase devine o necesitate de prim rang pentru reducerea tensiunii arteriale la pacienții cu HA. Elementele cheie din alimentația ta devin următoarele (5):

  • Reducerea cu 10 kg a greutății corporale ceea ce reduce presiunea arterială sistolică cu 5-20 mmHg, îți recomand să țintești o greutate corporală normală cu IMC (indice de masă corporală) între 18,5 și 24,9kg/m3 (pentru informații și acțiuni aprofundate îți recomand să citești cartea „Sănătatea are talie” pe care o poți găsi aici)

  • Modificarea obiceiurilor alimentare ceea ce reduce presiunea arterială cu 8-14 mmHg. Aici intervin creșterea aportului de legume, frunze verzi și fructe, precum și reducerea aportului de produse lactate cu grăsimi saturate și totale și nu în ultimul rând reducerea cât de mult posibil a consumului de sare. (un nivel optim este de 1,5 g/zi sodiu sau 3,8 g/zi clorură de sodiu. De remarcat că reducerea consumului de sare scade presiunea arterială cu 2-8 mmHg!)

  • Recomandările nutriționale ale instituțiilor medicale acordă permisivitate pentru aportul de alcool maximum 2 băuturi/zi la bărbați și 1/zi la femei dar în același timp aceste persoane să dețină o greutate redusă. Reducerea consumului de alcool scade presiunea arterială cu 2-4 mmHg

Și nu uita și de execuția zilnică a excercițiilor fizice moderate, fără a exagera. Astfel, o activitate fizică aerobică regulată de 30 minute în fiecare zi din săptămână Reduce presiunea arterială cu 4-9 mmHg.

Acum înțelegi de ce atunci când ai o alimentație nesănătoasă, ai risc crescut de hipertensiune!

O soluție simplă și eficientă bazată pe experiențe practice (6)

Experiența colaborării cu pacienți afectați de hipertensiunea arterială a relevat un set de acțiuni practice în sfera alimentației beneficiind de scăderea tensiunii arteriale în cele mai multe dintre cazuri la nivelul normalului. Ești dispus să le aplici? Iată care sunt:

  1. Reducerea completă a aportului de sare în cazul rețetelor cu alimente vegetale crude și un aport înjumătățit al cantității de sare în cazul fiecărei săptămâni care urmează.

  2. Consumă alături de ceea ce mănânci la masa principală, deci de ceea ce îți place (!), o salată „uriașă” de crudități: frunze verzi, legume și semințe. Ai libertate în alegerea crudităților

Aceste două acțiuni aplicate zilnic la fiecare masă au demonstrat o reducere importantă a hipertensiunii arteriale la pacienții de la cabinet. Expunerea lor detaliată o regăsești în cartea „Sănătatea are talie” de curând editată și pe care o poți comanda aici.

Referințe

  • http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2016/01/Analiza-de-situatie-2019-.pdf

  • World Health Statistics 2012, www.who.int

  • Mills Kt, Bundy JD, Kelly TN, Reed JE, et al., Global Disparities of Hypertension Prevalence and Control, Circulation, 2016; 134:441-450

  • Kearny PM, Whelton M, Reynolds K, et al., Global burden of hypertension: analysis of worldwide data, Lancet, vol.365, no.9455, pp. 217-223, 2005

  • James PA, et all 2014, Evidence-based guideline for the management of high pressure în adults: Report from the panel members appointed to the Eight Joint National Committee (JNC8). JAMA 2014;311:507-20

  • Țîbîrnă C., Sănătatea are talie, Iași, 2019

Comments


bottom of page