Odată, un maestru fierar a primit o comandă de la un om foarte bogat. Pentru că plata era una extrem de consistentă, fierarul nu a putut refuza lucrarea, chiar dacă ce i-a cerut să-i făurească bogătașul părea să fie imposibil.
Să toarne într-o anume matriță metalul topit care să ia o formă diferită de a matriței inițiale era un paradox, dar suma de bani era de nerefuzat.
După multe nopți nedormite și de lucru întens în fierărie, după foarte multe încercări eșuate, aproape că-i venea să renunțe. Dar ...
_____________________________
Se vehiculează ideea că, în ultimă instanță, totul este energie. Și se pare că este un fapt adevărat, dacă ne gândim că tot ceea ce cunoaștem ca formă este condensarea energiei de la vibrații fine (subtile) la cele grosiere.
Acest fapt m-a dus cu gândul la această „mașinărie” numită creier.
Totuși, pentru a expune câte ceva despre creier, inevitabil, ne lovim de informație - softul care modelează energia / materia (forma de energie condensată).
Așadar, informația (din ce în ce mai elevată fiind - unii o numesc conștiință superioară / universală - ceea ce pare firesc, e o exprimare care face tangibil acest precept) crează premisa existenței a tot ce este manifest.
Întorcându-mă la creier, o scurtă alegorie va creiona mersul ideilor expuse aici.
Celulele creierului, neuronii, formează permanent legături noi numite sinapse. Acest fapt permite evoluția structural-funcțională a creierului (plasticitate), evident dezvoltând capacitățile acestuia (vorbire, gândire, percepție, memorie ).
Să nu uităm de informație. Modelarea creierului, plasticitatea sa, urmează „ordinele” date de informație.
Forma corespunde necesității, manifestarea informației.
____________________________________
Cu alte cuvinte, nici fierarul nostru și nici creierul uman nu pot îngloba o informație dacă nu au o formă care „să o poată cuprinde”.
Poporul român are o vorbă: „toate la timpul lor”.
În cazul nostru utilizarea informației nu poate fi realizată decât după ce forma a fost „într-atât de modelată” încât să poată încăpea în ea informația.
Pe șleau, creierul are nevoie de timp să „frământe” și să „sculpteze” ghemurile sale de neuroni ca în final să facă forma corespunzătoare informației - adică „aha / am înțeles / asta e / evrica !”.
Sau mai puțin plăcut: „nu înțelegi dacă nu-ți bați creierii”.
Maestrul nostru a petrecut timp mult în fierăria lui până a înțeles paradoxul și a găsit soluția. Nu poți turna o altă formă într-o matriță veche. Soluția, modelarea (plasticizarea) matriței vechi.
Și creierul nostru nu poate înțelege totul până nu depune efort în această direcție. Aviz „amatorilor”.
Oare care este diferența dintre creuzetul mental al unui profesionist și cel al unui ignorant? Soluția pentru evoluția creierului este contactul cu noul. Intenția de a cunoaște mai mult duce la partea practică : studiul informației, citit, vizionat conversat ... pe tematica dorită. Doar așa se formează matrița, doar așa devenim profesioniști într-un domeniu.
O glumă bună în discuția cu un prieten: „părerea este doar un zgomot ce zgârâie circumvoluțiunile cerebrale într-o încercare zadarnică de o îngloba într-un puzzle acolo unde nu se potrivește”.
Comments