Alimentația fizică chimică și energetică
Până când a descoperit caloria, omul mânca pentru a-și satisface foamea și plăcerea gustului. În prezent, a devenit o obsesie alimentația în baza variațiilor calorice din dietă. Nu neg importanța caloriei și a aportului caloric din alimentație, dar, este evidentă indiferența consumatorului față de informația pe care o deține alimentul ingerat. Să vedem de ce.
_________________
Mai puțin cunoscută, alimentația energetică este în strânsă legătură cu informația din mediul înconjurător care ajunge în organism.
Organismul este asaltat (alimentat) de:
mii de substanțe chimice (din alimente) - prin aport alimentar (cea mai cunoscută cale)
mii de substanțe chimice din aer (cu precădere oxigen, carbon, hidrogen și azot) - prin plămâni
mii de substanțe chimice din aer sau la contactul cu obiecte sau lichide - prin piele
mii de sunete, lumini și forme, gusturi și mirosuri (toate recepționate ca informație care susține atât cunoașterea cât și manifestările psiho-emoționale) - prin organele de simț
la care se adaugă vibrația specifică mediului (alimentația energetică), nedetectabilă simțurilor comune dar recepționată din plin de orgnismul viu (vibrația locului, unde electromagnetice, radio, telefoane, wi-fi etc)
Cuvântul aliment este în strânsă legătură cu verbul a alimenta.
Știința ne spune că este absolut necesar un aport periodic de alimente pentru a susține viața. Cum rămâne cu postul prelungit în care restricția alimentară este menținută continuu, timp de 10, 15 ... 40 de zile sau chiar mai mult? Știința încearcă în prezent să înțeleagă acest fenomen.
Mai sus am arătat cât de diverse sunt căile de alimentare ale organismului.
De exemplu, organismul prin căile respiratorii preia alături de atât de necesarul oxigen pentru reacțiile chimice din celule sale, și alte gaze, precum azotul, carbonul și hidrogenul. Și ce să vezi, toate acestea sunt componente de bază ale corpului uman, pe care acesta (știința caută și se pare că intuiește că) are capacitatea de a le utiliza în folosul propriu (cum? știința încă nu a aflat).
Un alt exemplu: Omul de știință pasionat (de fapt extrem de pasionat) care, în „laborator”, cercetează și iar cercetează atât de concentrat și implicat încât uită de toate (chiar și de foame!). Putem spune că corpul său „trăiește cu aer” în acele momente! (sau chiar cu energia creației - în cazul artistului, scriitorului e și mai evident).
Se pare că organsimul uman este capabil să modifice această vibrație a mediului înconjurător care să corespundă vibrațiilor sale specifice. - „Omul sfințește locul”. Cu alte cuvinte omul pune în practică expresia „nicăieri nu-i ca acasă”.
Această împletire a informației între om și mediu înconjurător poate fi cizelată, iar intenția omului este factorul determinant.
Unii chiar au mers mai departe și s-au exprimat și mai plastic:
„spune-mi ce mănânci ca să-ți spun cine ești”
„mănâci viu, ești viu; mănânci mort, ești mort”
„cu ce hrănești viața din tine?”
„omul este singurul animal care are libertatea de a alege ce să mănânce”
Parafrazând, omul este singurul animal care poate alege să schimbe mediul în care trăiește (cel mai adesea „fugind” de natură).
Chiar și în această situație (între betoane - în orașe, departe de natură) există soluții:
citește (mult - orice pare să-ți fie de folos!) despre alimente, de exemplu eticheta alimentului (lasă-l pe raft dacă nu-ți este cunoscută subsatanța „x”)
află despre producător ... mai multe (de exemplu cine este proprietarul ce fel de persoană este, cum gândește, ce afirmații a dezvăluit în media formal sau informal etc. - vezi astfel ce valori morale au născut produsul pe care îl vei cumpăra)
hrănește-te cu alimente care au ca producător mama natură.
și, un ultim îndemn: folosește uleiurile esențiale pure și cu grad terapeutic. Vibrația lor te va muta „acasă”.
ความคิดเห็น